High

Era o seara rece de iarna; zapada era aproape topita si nu mai era frig. Cand ma apropiam de balustrada, vantul imi facea parul sa zboare in sus.  Era intuneric si stelele se vedeau frumos pe cerul senin. De pe terasa de la etajul 12, orasul plin de lumini parea asa departe… Pe cerul complet senin se vedeau cateva stele si, din cand in cand, trecea cate un avion ale carui lumini palpaiau. Jos parea oarecum agitatie. Lume, masini… Dar acolo sus era intuneric si liniste. Eram doar noi. Intuneric, vant, liniste, fum, inaltime. Ce sa vrei mai mult? Poate sa fie putin mai cald. Un singur panou publicitar lumina din cand in cand suparator de mult, ca farurile unei masini atunci cand ti se aprind in fata. Am ras si am vorbit mult. Stand acolo ma gandeam ca as vrea sa sar cu parasuta si de la asta am dat in diverse. Cum ar fi sa sari si sa vezi ca nu se deschide? Sa stii ca in cateva clipe o sa ajungi jos si o sa mori. Probabil te-ai speria si ai face atac de cord pana sa atingi solul. Daca stau bine sa ma gandesc nu e rau deloc sa mori in zbor, pur si simplu, fara nicio durere si rapid. Ha ha, sa-ti aprinzi o tigara si s-o fumezi in drum spre pamant… Am o obsesie cu inaltimile, cu urcatul pe cladiri inalte. Cel mai sus deasupra unui oras am fost in Paris, in turnul Eiffel. As vrea sa ma urc intr-o zi pe Burj Dubai.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: