Back to the start

Ma gandeam cum ar fi sa ma trezesc intr-o dimineata si sa constat ca m-am intors in timp, pe la inceputul liceului, sa zicem; sa-mi amintesc tot ce mi s-a intamplat pana azi, dar sa fiu singura care sa-si dea seama.

La inceput as crede ca visez. Apoi as fi nerabdatoare sa ies, pe strada sau oriunde. Cred ca ar fi foarte amuzant cand m-as intalni cu persoanele pe care le cunosc, pentru ca macar in acea prima zi nu m-as putea abtine sa nu rad prosteste doar privindu-i si ascultandu-i. M-as simti intr-un fel ciudat fata de ei, in sensul ca i-as cunoaste oarecum mai bine decat se cunosc singuri.

Nu as face schimbari majore, probabil doar as grabi anumite lucruri sa se intample (si astfel sigur s-ar da peste cap alte evenimente, dar asta e deja alta poveste). Si as profita de anumite ocazii. Dar cel mai mult mi-ar placea sa fi stiut de atunci cum vor fi azi anumite persoane, cum trecerea timpului ne-a schimbat pe toti. Sa fi gandit atunci cum gandesc acum si sa stiu tot ce stiu azi…

Poate ca modificarile, oricat de mici, ar schimba mult prezentul, dar chiar daca n-ar fi neaparat mai bine, stiu ca n-ar fi mai rau, ci doar diferit. Sa fie asta motivul pentru care eu nu pot sa numesc un eveniment pe care sa-mi doresc sa-l schimb neaparat? Nu e vorba ca nu cred ca am facut nimic gresit… Multi spun ca stiu exact ce greseala ar corecta daca s-ar intoarce in timp si astfel viata lor schimba total.

Adevarul e ca nimic nu poate sa inlocuiasca experienta si oricat de mult citesti sau asculti de la altii, nu e ca atunci cand treci singur prin anumite situatii. Daca as putea sa-mi scriu in prezent o scrisoare si sa ma trezesc cu ea pe birou, mi-as povesti ultimii doi ani din viata – o perioada suficient de mare ca sa-mi fac o imagine clara despre cum e acum si sa actionez in consecinta. Cred ca ar fi mai folositor si ar avea un impact mai mare decat un sir de sfaturi pe care sa nu le inteleg sau de instructiuni pe care sa nu stiu de ce sa le urmez (si din acest motiv probabil nu as tine cont de ele). Ar fi frumos sa ai a doua sansa de a face totul asa cum trebuie sau de a incerca macar sa corectezi pe ici pe colo.

Da, totul a pornit de la o discutie despre ‘Butterfly Effect’, un episod din ‘Xena’ si ‘Ziua cartitei’ (in care se repeta aceeasi zi, personajul principal fiind singurul care isi amintea ce avea sa se petreaca), melodia ‘The Scientist’ de la Coldplay si ‘Jumper’.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: