Narcotice in cultura romana. Istorie, religie si literatura

narcotice-in-cultura-romana-istorie-religie-si-literaturaDespre frumoasa carte „Narcotice in cultura romana. Istorie, religie si literatura” a lui Andrei Oisteanu am mai scris si aici, unde gasiti si cateva fragmente.

Aceasta carte ar trebui citita din mai multe motive.

In primul rand, ofera o alta perspectiva asupra a ceea ce a vrut sa spuna un autor in opera sa. Atat de multi scriitori romani au fost influentati de substantele consumate sau au facut referiri la ele si la diferite trairi personale absolut deloc mentionate sau chiar ascunse, incat imi dau seama cat de putin ‘societatea’ lasa sa se intelega dintr-o opera, care poate avea un infinit de interpretari. Mai ales profesorii care le cer elevilor comentarii invatate pe derost, ar trebui sa priceapa ca de multe ori un autor a vrut sa transmita altceva decat ceea ce un anumit critic a comentat. Astfel, nu ar mai trebui sa existe ‘interpretari gresite’ ale unei opere, iar cititorul ar trebui incurajat sa exprime ceea ce el a inteles din carte, ceea ce el a simtit citind-o.

In al doilea rand, ar trebui ca lumea sa inteleaga o data pentru totdeauna ca nu o anumita substanta consumata este responsabila pentru degradarea unor indivizi, dovada fiind faptul ca atat de multi dintre cei mai buni scriitori au facut-o. Ca poti fi ratat fara sa te droghezi, la fel cum poti sa o faci si sa fii unul dintre cei mai buni in domeniul tau. Este valabil si invers, drogul nu te face brusc complex si superior, daca nu ai baza acolo. In general, substantele te fac mai mult ceea ce esti si, in plus, orice exces este daunator. Ratarea personala sau sociala, precum si succesul, tin de un complex de elemente printre care inteligenta, valorile personale, mediul de viata, motivatia etc. Deci oamenii ar trebui sa-l judece/critice/aprecieze pe altul in functie de ceea ce face si ce este el, nu in functie de ceea ce consuma, pentru ca genii, ratati si mediocrii sunt atat printre consumatori, cat si printre cei care n-au facut-o vreodata.

1 comentariu (+add yours?)

  1. Shura
    Iun 02, 2015 @ 10:26:28

    Numai dupa titlu daca ma iau nu as citi cartea asta. Narcotice? (heroina / opium poate da), dar restul? Numai daca am denumi clasa si e clar ca autorul a insirat probabil cronologic niste date si evenimente ce s-au intamplat in viata scriitorilor amintiti. Pai numai Mescalina luata de M. Eliade si urmata apoi de Istoria Religiilor, Sacru si Profan, prietenia cu Huxley si altele…

    „Ca poti fi ratat fara sa te droghezi, la fel cum poti sa o faci si sa fii unul dintre cei mai buni in domeniul tau.”
    Corect, si aici l-as baga pe William S. Burroughs – „Naked Lunch” (chiar daca am deviat putin de la romani… dar revenind la subiect, Olisteanu o fi pe Etanol).

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: